Ce ai nevoie să ştii despre atacul de panică

SDRandCo (1)

Care sunt cauzele unui atac de panică? Răspunsul este destul de evident: tu eşti cauza. Nimic în afara ta nu poate declanşa un atac de panică. Tu îl provoci. Iată cum:

  • Iniţial trăieşti anxietate externă, determinată de un stimul aflat în exteriorul tău; o întâmplare reală şi pe care o simţi periculoasă.
  • După ce experimentezi anxietate externă, vei deveni preocupat de senzaţiile şi simptomele pe care le simţi în corp. Te focusezi pe ele şi vine momentul în care începi să te sperii de ele. Acest lucru creează anxietate internă. Corpul tău, simţind frica, eliberează substanţe chimice stimulatoare care îl pregătesc pentru o reacţie primară de supravieţuire de tip luptă sau fugi, indiferent dacă pericolul este real sau imaginar. Crescând nivelul de anxietate, sunt eliberate în corp şi mai multe substanţe chimice, care determină apariţia celei de-a doua etape a anxietăţii, anxietatea endogenă. Stimulul iniţial care a dus la stres îşi pierde importanţa, iar pe primul plan trec sentimentele şi simptomele ciudate cu care te confrunţi. Ai devenit atât de prins, încât devii dezorientat şi confuz, neînţelegând ce se întâmplă cu tine. Toate apărările tale sunt dezactivate, nivelul de sensibilitate este maxim şi intri în panică. Anxietatea pare copleşitoare. Te temi că vei pierde controlul.

În acest moment e foarte important să îţi aminteşti că nici nu pierzi controlul, nici nu înnebuneşti. Mintea şi corpul te pot menţine în această stare de anxietate chiar şi câteva ore. Apoi e posibil să devii extrem de obosit şi deprimat.

Anxietatea externă este generată de un stimul extern, real, ceva ce se întâmplă cu adevărat în viaţa ta. Este normal a resimţi acest fel de anxietate. Ar putea fi rezultatul unei întâmplări periculoase, care te ameninţă, dar ar putea fi determinată şi de urmărirea unui film sau îngrijorarea cu privire la un eveniment ce se va întâmpla în viitor.

Anxietatea internă este generată de felul în care anxietatea externă te-a făcut să te simţi şi îngrijorarea ta cu privire la aceste stări. Te confrunţi cu anxietatea internă doar dacă alegi să faci asta. Prin alegerea de a te lăsa mai puţin afectat de evenimentele externe, vei minimiza anxietatea internă. Viaţa este stresantă. Chiar şi situaţiile bune pot decalanşa anxietate. Ceea ce face persoana anxioasă este să adauge anxietate generată intern, care nu are susţinere în fapte reale. “Ce e cu mine? Simt că înnebunesc. Simt că-mi pierd controlul. Poate am să fac ceva stupid.” Acestea toate nu sunt gânduri valide, pentru că nu sunt adevărate, nu există motive reale de a-ţi face astfel de gânduri, ci anxietatea internă este cea care îţi creează gândurile. De la această stare pe care o resimţi pe plan intern în mod obsesiv, te sperii şi astfel determini creşterea intensităţii simptomelor resimţite. E momentul să înveţi să te opreşti, dându-ţi permisiunea de a resimţi anxietate externă, motivându-ţi de ce o simţi şi încurajându-te că va trece.

Câţiva paşi pentru a ieşi din atacul de panică:

  1. Recunoaşte că simţi anxietate. Acceptă senzaţiile pe care le simţi ca fiind simptom al anxietăţii, ştiind că există ceva în exteriorul tău care te deranjează.
  2. Dă-ţi permisiunea de a simţi anxietatea, oricât de tare te deranjează, spunându-ţi:  ” Bineînţeles că mă simt neliniştit şi încordat pentru că…şi e ok să mă simt aşa în această împrejurare.”
  3. Respiră. Inspiră pe nas timp de două secunde. Numără: 1,2. Expiră pe gură numărând mental până la 4. Fă asta minim un minut.
  4. Foloseşte un dialog intern pozitiv în timp ce te simţi anxios. “O să treacă. Îmi menţin controlul. Voi fi in regulă.”
  5. Peocupă-te de ceva ca să scapi din această stimulare auto-indusă. Corpul tău este acum ca o maşină puternică, în plină viteză, căreia i se pune frână. Nu sta acolo aşa! Mergi pe jos, aleargă, fă ordine în casă.  Fă orice, dar fă ceva!
  6. Încearcă să priveşti cu umor felul în care te simţi. Te simţi ciudat, nu pari ciudat. Dă-ţi voie să te simţi ciudat pentru un timp. Ce mare lucru? Încearcă să înţelegi ce   te-a deranjat. E un conflict, e un gând, o aşteptare?

E nevoie de timp şi practică, pentru asta. Experimentează aceste emoţii şi vei vedea că ele nu te rănesc.

Eşti într-un loc sigur, iar tu eşti e în siguranţă. Numai de tine depinde să te simţi mai bine.

 

Bibliografie

Basset, L. (2001). Attacking Anxiety & Depression. The Midwest Center for Stress and Anxiety, Inc.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s